Tuesday, March 24, 2009

20kHz.

Iti vorbesc (soptind si aratandu-ti cu degetul tot ceea ce doresc sa stiu), dar nu-i pasa nimanui. Cam de ce le-ar pasa? Cui oare sa-i vorbesc daca nu inauntrului meu atotmistuitor? Cui oare sa-i arat forma casei in care locuiesc, ori creierul si forma piciorului, apasarile de sub teasta osoasa, modelul scarii de la usa de intrare? Daca discut cu mine insumi si-astept raspuns, si-astept sa fiu crezuta, marturisindu-mi dementa in dialogul acesta inseamna ca sunt nebuna?
Sa pari lipsit de ratiune, sa fii atat de nebun incat sa spui ca lumea este incifrata in spasme, cum este? Si-astept raspunsul. Sa fii nebun, nebun, sa fii calm, sa tot stai abatut pe vechiul tau fotoliu si sa colinzi lumea impietrita doar cu regretul salbatic ca nu-ti este dat a stii? Sa-nnebunesti dupa un raspuns stiind ca raspuns nu exista, in afara ciudateniilor si a ciudateniilor? Si cui sa vorbesti: si ce-i mai potrivit, sa urli sau sa murmuri?...

Thursday, March 12, 2009

12 martie.


Pentru tot ceea ce ai ramas, esti, si ai fost...fii o stea calatoare! La multi ani!



Wednesday, January 28, 2009

a lonely me.

Orologiile au luat-o razna, busolele au intrat intr-o perturbatie magnetica. Implori neprevazutul sa le readuca la normal si tot lui, cu alt glas, ii ceri sa puna capat acestei boli obositoare. Asteptarea sfarsitului si frica de el...Senzatia ca mergi pentru prima oara cu proteze...Cauti cu obstinatie cauze, motive, insa nimic nu mai poate fi explicat: suverana este doar alunecarea...Refuzi sa crezi: ochii, buzele, mainile atat de cunoscute sunt aceleasi, aceleasi, dar invaluite intr-un aer de instrainare: banui ca dupa un timp nu-ti vor mai spune nimic si nu poti intelege imensa putere a normalului de a acoperi totul, de a inlocui totul. In unele clipe de relaxare sau de ooboseala descoperi cu frica iubirea, fosta iubire, metamorfozata in grija...totusi ele sunt aceleasi, sunt mainile mele, degetele mele, picioarele mele, fata, ochii, urechile, parul, si totusi sunt altele, mai rigide, mai nesigure, reci si imbatranite... In ipoteza ca...ar trebui sa invat totul...